Cand am inceput sa scriu articolul despre brandurile fara brand nu ma gandeam ca va lua total o alta intorsatura si voi descoperi atatea informatii care sa-mi dea ideile peste cap. Brandul te reprezinta, brandul iti aduce avantaje fata de concurenta, brandul te identifica, brandul este unic, brandul iti genereaza loialitate. Imbratisezi brandurile care iti plac, le excluzi pe celelalte si, hai se recunoastem, sunt multi care exagereaza valoarea unui brand, doar pentru simplul fapt ca este in trend.

Trebuie doar sa ne uitam putin in jur ca sa vedem tricouri D&G, curele Gucci, posete LV si alte branduri inconjurate de sclipici care iti sar in ochi pe orice piept de fashonista. In moda, daca n-ai brand pe tine, nu existi.

De ce ne interesaza atat de mult brandul pe care il purtam? Pentru ceilalti sau pur si simplu pentru ca ne aduce calitatea de care avem nevoie si stilul care ne place. E chiar necesar ca eticheta sa fie la vedere sau ne multumim sa stim doar ca purtam un produs care ne “pica bine”.

Probabil ati auzit de miscarea No-Brand, adoptata de cateva companii, care au creat branduri simple, fara brand.

Cel mai cunoscut exemplu este compania japoneza MUJI  (care inseamna fara eticheta), a caror produse sunt in culori deschise, cel mai des bej, nebranduite si fara eticheta. Strategia lor de no-brand e bazata pe circulatia informatiei din gura-n gura si garanteaza o experienta de shopping simpla care sustine miscarea anti-brand. O vizita la magazinul Muji iti ofera cumparaturi  linistite, cu o muzica ambientala relaxanta, fara sa fi asaltat de culori, de logouri care sa-ti  atraga atentia de la produs si calitatile acestuia.

Exemplele ar putea continua cu The Unbranded Brand , jeans with no branding, no washes, no embroidery, no ad campaigns and no celebrities. Ok, deci platesti doar pentru produs. Fara nimic in plus. Si, daca te intreaba prietenii ce brand sunt hainele? No brand!

De aici o concluzie. Sa spunem ca Muji sau jeansii nu au brand e incorect. E mai mult o chestiune de atitudine. Brandul exista si se vede. E doar o miscare care a prins si care a fost apoi folosita tocmai ca sa scoata brandul in evidenta.

Si totusi, cred ca pot exista branduri care sa nu aiba nevoie de brand. Branduri care, lansate intr-o perioada perfecta (timp si spatiu) sa prinda la public, sa ajunga cunoscute pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce reprezinta.

Intr-o perioada in care piata de cosmetice oferea mult sub ce ofera acum, cand nu se auzise de parabeni, bio sau cosmetice naturale, rujul verde/roz de la turci era un brand cunoscut. Exista in aproape orice poseta de doamna, fetitele il furau mamelor si se dadeau pe ascuns. Stie cineva cum se numeste?

Oana Olaru-Zainescu.